forumul prelucratorilor prin aschiere
Un loc pentru pasionatii prelucrarilor prin aschiere unde pot cere/oferi sfaturi si impartasi din experienta lor.
Nu am mai vazut nici eu ceva asemanator. Judecand doar dupa culoarea vopselei (daca este cea originala) ar putea fi, fie un strung cehoslovac, fie unul fabricat in fosta RDG.
Eu personal as incepe prin a releva schema cinematica. Asta inseamna sa o iei de la fulia pentru primirea miscarii de la motor si sa inentifici arborii intermediari purtatori de roti dintate. Identifici care cu care angreneaza pana ajungi la arborele principal, in cazul cutiei de viteze, sau la cel care transmite miscarea la rotile de schimb in cazul cutiei de avansuri. Realizezi apoi scheme pe hartie, pe care treci in dreptul fiecarei roti numarul de dinti. Cel mai bine (ca sa nu incurci lucrurile) este sa faci cate o schema separata pentru fiecare pozitie a levierelor pentru schimbarea turatiei/avansului. Folosind apoi rapoartele de transmitere, identifici in fiecare caz raportul total de transmitere de la arborele comun de antrenare pana la arborele principal, in cazul cutiei de viteze (turatii) sau de la acesta pana la arborele care transmite miscarea rotilor de schimb. Determini si raportul de transmitere prin fulii, de la motor la arborele de antrenare. In functie de rotile de schimb pe care le vei folosi, poti definitiva raportul de transmitere la surubul conducator si poti detemina concret avansul in mm/rot.
Este destul de laborioasa treaba insa chiar daca fac toate astea tot nu o sa stiu cel mai important lucru: turatia motorului. Asa o sa patesc ca la SP: cu toate ca stiu ca motorul original ar fi trebuit sa aiba 1700rot/min nu stiu ce diametru avea fulia de pe motor. Am pus un motor de 2600rot/min si ca sa compensez (cel putin asa am sperat eu) am facut o fulie cu diametrul cel mai mic posibil (4cm). Tinand cont ca fulia de la axul intermediar are diametrul de 25cm am sperat ca se reduce suficient turatia dar am o banuiala ca nu am nimerit-o. Tot am pe undeva turatia mai mare. Oricum, nu lucrez decat cu cele doua turatii mai mici, pe a treia nu o folosesc decat la finisarea suprafetelor din alama sau aluminiu.
Am rumegat ideea astazi si as putea face asta, sa calculez rapoartele de demultiplicare si luand ca etalon un alt strung sau regimurile de aschiere cunoscute (dintr-o carte de specialitate) sa calculez cu aproximatie turatia motorului sau raportul de transmie primar in functie de turatia motorului dat. Vopseaua de pe strung nu cred ca este originala, cel mai probabil a fost revopsit (poate de mai multe ori).
Turatia motorului, o poti afla cu ajutorul unui tahometru mecanic cu contact - imprumutat spre exemplu de la un atelier de metrologie. Sau poti construi unul electronic.
Nu m-ati inteles: nu am nici un motor pe strung si vreau sa stiu ce motor cu ce turatie se potriveste pe masinarie. Pot sa-i bag un motor de 1-1,5KW cu 750rot/min sau cu 1750rot/min.
Mai mult ca sigur ca avea un motor de 1420rot/min, sunt cele mai folosite la strunguri.
Posibil la papusa mobila sa nu trebuiasca desfacut decat un surub din cele doua si astfel sa se pastreze axialitatea papusii. Este doar o sugestie, trebuie verificat amanuntit.
Am rumegat ideea astazi si as putea face asta, sa calculez rapoartele de demultiplicare si luand ca etalon un alt strung sau regimurile de aschiere cunoscute (dintr-o carte de specialitate) sa calculez cu aproximatie turatia motorului sau raportul de transmie primar in functie de turatia motorului dat. Vopseaua de pe strung nu cred ca este originala, cel mai probabil a fost revopsit (poate de mai multe ori).
Pt. determinarea turatiei eu as proceda in felul urmator: - se identifica treapta de viteza cea mai mica si se comuta schimbatorul pe aceasta; - se marcheaza un reper pe axul universalului; - se roteste fulia de antrenare a strungului si se retine numarul de ture necesar astfel incat axul universalului sa faca o rotatie completa; - rezulta un factor de demultiplicare, de exemplu 15:1
Se reia procedura si pentru viteza cea mai mare a strungului de unde trebuie sa rezulte un factor de demultiplicare mai mic, de exemplu 0,75:1
Acum daca vreau ca turatia universalului cea mai mica sa fie 100 r/m ar insemna ca fulia de antrenare sa fie rotita cu 15*100 = 1500 r/m, corespunzator va rezulta si turatia maxima a universalului 1500:0,75 = 2000 r/m.
Deci daca si la motor folosesc o fulie cu diametru egal cu diametrul fuliei de antrenare a strungului (raport 1:1), iar motorul are o turatie de 1500r/m, obtin pt. universal: tmin=100 r/m, tmax=2000 r/m.
later edit:- daca nu cunoasteti succesiunea treptelor de viteza ale schimbatorului, stabiliti fiecare factor de demultiplicare pt. fiecare viteza in parte, astfel stabiliti si treptele de viteza minim-maxim precum si cele intermediare. - de asemenea tinand cont ca mai aveti inca un strung mai mic , la acesta as sacrifica turatia maxima a universalului in favoarea cele minime, astfel as alege o turatie cat mai mica de ex. 50-60 r/m - favorabila strunjirii pieselor cu diametru mare precum si filetarii cu tarodul; - daca permite as alege un motor asincron cu turatie mica (de ex.980 r/m) care are cuplu bun de pornire (6 poli) de putere 1-1,5 kw.
O idee foarte buna Ma gandeam cum sa masor turatia la cateva sute de rotatii dar nu mi-a trecut prin cap ca pot sa o fac invartind cu mana. La strungul celalalt (la SP) nu a fost o alegere cu regimul de turati, asta a fost motorul pe care l-am avut. Mi-ar fi placut sa am turatie mica si cuplu mare pentru filetarea cu tarozi insa nu pot avea asta decat daca folosesc un invertor sau o noua demultiplicare mecanica a turatiei (asta cu motorul pe care-l am). As fi optat si pentru un alt motor dar cam greu de gasit cu specificatiile respective.
Nu m-ati inteles: nu am nici un motor pe strung si vreau sa stiu ce motor cu ce turatie se potriveste pe masinarie. Pot sa-i bag un motor de 1-1,5KW cu 750rot/min sau cu 1750rot/min.
Nu este 1750,teoretic turatia unui motor asincron cu 1 pereche de poli este 3000,la 2 perechi de poli 1500 si asa tot mai mici.In realitate turatia este ceva mai mica datorita efectului de alunecare magnetica,deci nu ai 1750 sub nici o forma (asta lund in calcul frecventa de 50 hz)
Detine cineva o arhiva a modelelor de strung fabricate la Arad? Sau stiti de unde pot gasi astfel de informatie? Google nu ma prea ajuta la capitolul asta. Este rusinos ca romanul nu stie sa se mandreasca cu ceea ce face. Nici macar pe Wikipedia nu a postat nimeni informatii despre strung sau despre fabricanti romani de strunguri sau alte utilaje
Atasez si o poza cu un strung fabricat la Arad si care, desi este mai mare ca si dimensiuni, are cam aceleasi forme si metode constructive. Din ce in ce mai mult sunt convins ca ar fi un strung fabricat la Arad deci sunt sanse sa se gaseasca un cunoscator sa-si dea cu parerea.
Strung Arad ??? – poza de cnc-3000, in Strungul si SDV-uri ajutatoare · 40KB
Am cautat modelul de strung (si chiar si asemanatoare) pe internet si nu am gasit nimic chiar sa si semene cat de cat (practic am ajuns la concluzia ca in lume exista mii de modele mai mult sau mai putin asemanatore intre ele - desi nu credeam lucrul asta). Cred ca ar trebui sa-l tratati ca o necunoscuta ramanand sa-i descoperiti caracteristicile pe parcurs.
Apropos: i-ati determinat rapoartele de demultipliacre pt. fiecare viteza ?
In alta ordine de idei: pe okazii.ro a aparut un anunt referitor la un TOS MN80A, incomplet (fara banc, motor universal, roti filete, roti baladoare, accesorii) la 1100 lei. : http://www.okazii.ro/catalog/65716555/s ... olid-.html Am incercat sa cumpar papusa mobila (model pe care nu il am, dar nici nu imi face folosinta prea tare - insa propietarul nu vrea sa il descompleteze).
Am vazut si eu TOS-ul acela, i-am facut o oferta dar nu a fost de acord cu ea. Oricum, acum nu este o idee prea buna pentru mine sa mai iau inca un strung din motive de "nevasta"
Nu am incercat sa dau zapada din jurul garajului unde am strungurile si nu am mai facut nimic cu strungul. Nici macar sa mai studiez papusa mobila.
Sunt constient si de acord ca sunt multi producatori de strunguri insa trageam speranta ca cineva sa fi vazut macar un astfel de strung si sa-si exprime parerile. Dar daca stau bine si ma gandesc, am vorbit cu strungari care nu auzisera nici de SP80.
Ca sa intelegeti de ce insist cu aflarea datelor tehnice: la SP80 axul este pe bucse din metal alb; la TOS MN80 sunt din bronz. Am reglat jocul axului dupa specificatiile TOS-ului adica 0,01-0,015 mm insa tot timpul stau si ma gandesc daca cele doua materiale au aceiasi coeficienti de dilatare si daca se comporta la fel fizic. La TOS se specifica sa se mearga pe un joc mai mare (0,02 chiar 0,03mm) daca se lucreaza pe regimuri de turatii mari. Ar fi pacat sa stric ceva destul de important (cum ar fi lagarele) printr-o exploatare incorecta a masini. Ori daca incerc sa ma apuc de reconditionarea strungului necunoscut o sa-mi trebuiasca ceva dimensiuni si o idee de cum ar trebui sa arate
Ale mele (2 bucati ) sunt tot romanesti dar nici eu nu am reusit sa identific producatorul,in visurile mele bune visez sa gasesc o carte tehnica la ele.
Strung Arad ??? – poza de barosul, in Strungul si SDV-uri ajutatoare · 40.9KB
Atasez si o poza cu un strung fabricat la Arad si care, desi este mai mare ca si dimensiuni, are cam aceleasi forme si metode constructive...
Daca este facut la Arad, atunci este un produs de dinainte de 1950 si poarta vechea marca a intreprinderii "Iosif Ranghet", sau poate fi , dupa cum mai spuneam undeva mai sus o coproductie romano - est germana sub marca generica "WMW".
Spune-mi inaltimea axei principale peste ghidaje si distanta intre varfuri si am sa incerc sa-ti fac o lista de utilaje produse in perioada anilor '50 (romanesti si straine) care au avut aplicatii in industria romaneasca.
cnc-3000 a scris:
...Am reglat jocul axului dupa specificatiile TOS-ului adica 0,01-0,015 mm insa tot timpul stau si ma gandesc daca cele doua materiale au aceiasi coeficienti de dilatare si daca se comporta la fel fizic....
La materialul compozit de culoare alba, coeficientii de dilatare sunt ceva mai mici decat la bronz. deci daca ai facut reglajul dupa recomandarile de la bronz, atunci este acoperitor. Daca vrei sa stii ce jocuri maxime trebuie sa folosesti la lagarele pentru care nu ai carte tehnica, atunci o poti afla prin similitudine. Adica, masori diametrele interioare si lungimile celor doua bucse si calculezi volumele. Faci raportul volumelor si extragi radical de ordinul 3. Vei obtine un factor, care poate fi subunitar, daca volumul interior al bucsei de comparat este mai mic decat cel al bucsei luata ca etalon, sau supraunitar in caz contrar. Inmultesti jocul recomandat in cartea tehnica a utilajului etalon cu acest factor si poti sa-l folosesti cu deplina incredere.
Cand o sa reusesc sa intru in garaj o sa-i mai fac masuratori. Nu cred ca are mai mult de 70-80mm inaltimea si mi se pare ciudat sa nu pot folosi un universal mai mare. Adica unul de 100 cu bacurile intoarse si deschise la maxim ar atinge ghidajele.
...unul de 100 cu bacurile intoarse si deschise la maxim ar atinge ghidajele.
Cu bacurile deschise progresiv si fixand o piesa inelara, se poate strunji din exteriorul acestora, pana ce deschise pentru un diametru maxim, nu mai ating ghidajele.
Ma gandeam cum sa masor turatia la cateva sute de rotatii dar nu mi-a trecut prin cap ca pot sa o fac invartind cu mana.
