forumul prelucratorilor prin aschiere
Un loc pentru pasionatii prelucrarilor prin aschiere unde pot cere/oferi sfaturi si impartasi din experienta lor.
|
Nou pe simpatie:
BrianaS
 | Femeie
23 ani
Bucuresti
cauta Barbat
26 - 57 ani |
|
|
forumul prelucratorilor prin aschiereReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #121 |
 cnc-3000AdministratorDin: neant
Postari: 808
|
|
Asa este montata pana in ansamblu:
Si asa arata pana din bronz:
Eu am montat pana acum cele 4 suruburi pentru a incerca sa reglez jocul la sanie si un al cincilea surub in mijloc pentru blocarea saniei (asta dupa ce reusesc sa scot tarodul care s-a rupt in gaura  )
|
|
| |
|
| #122 |
barosulMESTERDin: bacau
Postari: 94
|
|
La tine pana este tinuta sa nu culiseze in lung de cele 2 suruburi din capete iar la mine de cele 4 suruburi de reglaj care sant ascutite si se infing in ea si o cam deformeaza,iar surubul de blocare a fost strans cam tare de cateva ori(parerea mea) si a facut si el santuri in pana .Urmeaza sa incerc sa fac rost de bronz si sa incerc sa fac alte pene (nu am inca sursa dar caut in disperare)-oare ar merge de alama? sau de textolit?.
|
|
| |
|
| #123 |
|
|
Din ce am auzit de la oameni care au lucrat in defuncta industrie, folosirea textolitului ca adaos dupa rectificari de ghidaje era uzuala.
|
|
| |
|
| #124 |
cnc-3000AdministratorDin: neant
Postari: 808
|
|
Si eu am citit prin carti despre folosirea textolitului ca material de adaos la ghidaje. Ca si material de pana cred ca merge fara probleme. Cat va tine in timp insa...
Ce am mai citit pe alte forumuri straine, materialul de pana trebuie sa fie mai moale decat fonta. Ideea este sa se uzeze pana si nu coada de randunica. Insa la SP80 penele erau din otel 
Am gasit in Hornbach bara de alama dimensiune 1000mm lungime x 10mm latime x 2mm grosime. Am ezitat sa cumpar tocmai pentru ca este alama si nu bronz. Insa tinand cont ca nu este o suprafata cu frecare intensa cred ca ar merge facute penele si din alama.
|
|
| |
|
| #125 |
|
|
cnc-3000 a scris:
...Ce am mai citit pe alte forumuri straine, materialul de pana trebuie sa fie mai moale decat fonta. Ideea este sa se uzeze pana si nu coada de randunica. Insa la SP80 penele erau din otel ... |
Daca ghidajul este din fonta, pana se face din otel. Ceea ce ai citit pe acele forumuri, este cat se poate de gresit. La un ansamblu cu alunecare, materialul moale (fonta) il "roade" pe cel tare - otelul. Penele din textolit, vor distruge ghidajul, mult mai repede decat cele din otel.
|
|
| |
|
| #126 |
|
|
Materialul folosit la fabricarea ghidajelor cu alunecare al masinilor unelte este: fonta nodulara cu grafit. Cred ca ai observat ca dupa ce ungi cu ulei coada de randunica si faci cateva curse, apare o mazga neagra. Este ulei amestecat cu fragmente minuscule de grafit, care este un material antifrictiune. De fapt apare o miscare de rostogolire a fragmentelor de grafit intre piesele principale. La fel se intampla si cu bronzul grafitat care lucreaza in tandem cu piese din otel.
Eu recomand pana din otel. Asa am eu la strungul Asist si la fel si la Mori Seiki.
|
|
| |
|
| #127 |
|
|
cnc-3000 a scris:
...Am gasit in Hornbach bara de alama dimensiune 1000mm lungime x 10mm latime x 2mm grosime. Am ezitat sa cumpar... |
Iti bati capul cu teme false. La masinile unelte, exista o alunecare perfecta intre pana din otel si ghidajul din fonta. Vitezele de deplasare relative intre sanie si pat, sunt mici, chiar daca fortele sunt importante. Asa dupa cum scriam si cu doua mesaje mai sus, inlocuirea penei din otel cu una din bronz, alama, sau textolit, va avea repercursiuni importante in primul rand asupra ghidajelor.
|
|
| |
|
| #128 |
cnc-3000AdministratorDin: neant
Postari: 808
|
|
ola_nicolas a scris:
Ceea ce ai citit pe acele forumuri, este cat se poate de gresit. |
Nu m-as aventura pana acolo. Este vorba de practicalmachinist.com . Si sustin acest lucru pentru ca majoritatea utilajelor pe care le-am vazut in arhiva lor cu poze au penele din bronz. Este vorba si de freze care au saniile de dimensiuni generoase.
|
|
| |
|
| #129 |
|
|
e posibil ca respectivele utilaje sa aiba ghidaje calite. intr-o carte americana, cu un numar mare de volume si cu vechime peste ocean, scrie ca bronzul se foloseste doar impreuna cu otel calit la minim 40 HRC, altfel apare uzura prematura a otelului. totusi, era vorba de axe ( spindle) . totusi, exista suprafete de control( sau se pot face, cu precizie accptabila) . eu personal imi fac mai multe griji pentru intrarea spanului si pulberii abrazive in ghidaje decat pentru uzura prin frecare fonta-otel( alama/bronz)
_______________________________________
Tos MN80a full option
|
|
| |
|
| #130 |
|
|
cnc-3000 a scris:
... Este vorba de practicalmachinist.com ... |
Daca ai vazut toate acele poze pe un forum, atunci nu sunt concludente. Oamenii care inventeaza lucruri inutile, doar pentru ca au prea multi bani, nu inseamna ca sunt si bine documentati si stiu ce fac. Legile tribologiei sunt foarte clare. Granula de praf industrial, se infige in materialul moale, unde isi formeaza un locas si se stabilizeaza pe pozitie. Apoi impreuna cu acesta devine "scula" si prelucreaza materialul tare. Paradoxal, cu cat materialul este mai tare (otelul aliat cel mai dur calit) se degradeaza la astfel de imperecheri cel mai repede.
|
|
| |
|
| #131 |
cnc-3000AdministratorDin: neant
Postari: 808
|
|
ola_nicolas a scris:
Oamenii care inventeaza lucruri inutile, doar pentru ca au prea multi bani, nu inseamna ca sunt si bine documentati si stiu ce fac. |
Sincer, mi se pare a fi un argument foarte slab. Este vorba totusi depsre o natiune destul de avansata tehnologic.
Ce a spus sorin renato este mai mult decat concludent, si anume ca utilajele au caile de rulare calite. Asa se poate explica de ce toate utilajele respective aveau penele din bronz. Ca idee uitati-va si in arhiva lathes.co.uk si o sa vedeti toate strungurile vechi cu pene din bronz.
La strung si freza nu putem vorbi despre pulberi abrazive in procesele tehnologice. Rectificarile (cu pietre abrazive) se fac pe masini dedicate deci pe strung sau freza nu avem de ce sa ne temem de acest pericol. Ori alte particule (gen span) nu prezinta acest pericol de a se fixa in pana de bronz. Daca intra asa ceva intre pana si locas, sunt alte probleme ce trebuie remediate.
Si daca ar fi sa folosim acelasi rationament, particula de praf abraziva se va fixa in fonta din care este facuta sania si va roda pana din otel. Cred ca stiti ca fonta se foloseste in procesele de lepuire tocmai datorita calitatii ei de a fixa pulberile abrazive.
Ca si concluzie, va trebui sa inlocuiesc aceasta pana datorita unei uzuri inegale. Ideal as vrea sa folosesc o pana din otel dar asta doar daca reusesc sa folosesc una de grosime de minim 5mm. Insa asta inseamna ca va trebui sa modific dimensiunile cozii de randunica si anume sa micsorez baza. Este un proces care-l am in vedere deoarece aceasta prezinta o uzura neuniforma, laturile nefiind perfect paralele.
|
|
| |
|
| #132 |
|
|
cnc-3000 a scris:
...Este vorba totusi depsre o natiune destul de avansata tehnologic... |
Eu personal, pot face diferenta intre pozele postate de unii hobby-isti si cele profesionale din cataloagele de masini unelte ale firmelor producatoarte de prestigiu. Nu are nici-o legatura discutia, cu cat de avansata tehnologic este o natiune. In ceea ce priveste argumentul meu, nu este slab de loc. El se sprijina pe notiunile elementare ale teoriei tribologiei, care se studiaza in cadrul cursurilor universitare de organe de masini si mecanisme. Eu nu am spus nimic de pulberi abrazive, ci am vorbit despre asanumitul "praf industrial", care are proveniente diverse si exista peste tot acolo unde se prelucreaza mecanic.
cnc-3000 a scris:
...daca ar fi sa folosim acelasi rationament, particula de praf abraziva se va fixa in fonta din care este facuta sania si va roda pana din otel... |
Aceasta este si ratiunea de a fi a penei - ca element de uzura - altminteri ghidajele s-ar fi putut ajusta precum lagarele.
Intr-o alta abordare a ideii, moda penelor din bronz, era caracteristica anilor '30...'40, cand tribologia nu era inca o disciplina bine inchegata. Singurul avantaj al acestor pene, era faptul ca se puteau obtine foarte usor prin turnare, impreuna cu toate canelurile prevazute pentru ungere. Prelucrarea mecanica era minimala si in acest mod, erau destul de ieftine in cazul unei productii de serie mare, vis a vis de aceleasi pene, care s-ar fi obtinut eventual printr-o prelucrare integrala. Caracteristic acestor pene din bronz, era faptul ca saniile erau prevazute cu un numar mai mare de suruburi de reglare a penei, dispuse mai des intre ele, datorita tocmai faptului amintit de cineva mai sus ca pana din bronz se deformeaza foarte usor. Atunci cand veti vedea sanii prevazute doar cu trei suruburi de reglare (mai rar 4 sau 5) inseamna ca pana originala a fost din otel. Destul de des amatorii (hobby-istii) intrati in posesia unor masini unelte inlocuiesc penele din otel cu pene din bronz, crezand fara nici o baza reala ca fac o imbunatatire.
Apropos de calirea ghidajelor, ea este una superficiala, prin curenti de inalta frecventa. Stratul superficial calit, este de doar cateva sutimi/zecimi de milimetru si dispare destul de repede. De altfel, asa dupa cum puteti constata voi insiva, in zilele noastre s-a cam renuntat la calirea superficiala a ghidajelor, care are o tehnologie scumpa si nu prea ofera protectia scontata.
|
|
| |
|
| #133 |
cnc-3000AdministratorDin: neant
Postari: 808
|
|
ola_nicolas a scris:
Eu personal, pot face diferenta intre pozele postate de unii hobby-isti si cele profesionale din cataloagele de masini unelte ale firmelor producatoarte de prestigiu. |
Aveti un stil foarte "intepator"  Am precizat ca este vorba de acel site stiind ca si Dvs. il urmariti. Dupa cum poate stiti subiectele tratate pe acel forum sunt despre strunguri fabricate de firme cu prestigiu in US si care au contribuit la "efortul de razboi". Adica, utilaje care au produs multe piese la viata lor si care sunt inca in stare de functionare. Chiar daca sunt folosite de hobby-isti sau firme sunt aceleasi utilaje reale.
Cred ca aceasta digresiune ar trebui sa se termine aici.
Poate dupa sarbatori o sa reusesc sa mai lucrez la reconditionarea strungului. Pana una alta am luat o pauza cu ocazia sarbatorilor  Si tot cu aceasta ocazie tin sa urez colegilor de forum si celor care urmaresc subiectele tratate aici un "Craciun Fericit!"
|
|
| |
|
| #134 |
|
|
Multumim frumos, Craciun Fericit colegilor , sanatate multa si spor la munca!
_______________________________________
Tos MN80a full option
|
|
| |
|
| #135 |
|
|
Am avut o postare, care a disparut!!! Sau doar am avut iluzia ca am postat?! Am sa postez inca odata.
@cnc-3000: Urmaresc orice sursa de informatii in legatura cu masinile unelte. Eu nu consider ca am un stil intepator. Obligatia oricui, este de a restabili veridicitatea informatiei, indiferent de unde provine ea - chiar si din SUA.
Altminteri, la multi ani tuturor!
administrator: am sters acea postare fiind off-topic. Si cu aceasta postare sunteti off-topic (din nou!) insa nu o sterg tinand cont ca aceasta contine si o urare.
|
|
| |
|
| #136 |
|
|
Craciun fericit tuturor!
Ca observatie, la angrenajele cu roti melcate se folosesc cam aceleasi perechi de materiale , otel pentru melc si fonta sau bronz pentru roata dintata.
Grig
|
|
| |
|
| #137 |
|
|
Hei baietii cu penele, eu nu prea le am pe astea dar pot relata doar o mica constatare, la strunguletul meu si la freze penele sunt din otel. De ce or fi asa, habar nu am dar asa sunt, chiar si la Proxxon unde mai totul este din aluminiu, ziceti si voi, ce combinatie, otel cu aluminiu.
|
|
| |
|
| #138 |
|
|
Dan57 a scris:
... ce combinatie, otel cu aluminiu. |
citisem undeva ca o oarecare motocicleta japoneza nu avea cuzineti, arborele cotit mergea direct pe aluminiu, si culmea, a mai si catigat nu stiu ce campionat mondial...
la primele strunguri care s-au contruit, nu existau lagare separate, axul de otel/fier mergea direct pe fonta din care era turnat strungul. aparea o " glazura" pe fonta, era de fapt grafit scos de uzura la suprafata , si rezista destul de mult, fara pretentii de prezizie prea mare, presupun. ansamblul ax otel pe otel era sortit griparii rapide...
oricum, utilajele trebuie sa aiba parte de revizii capitale si reconditionari periodice. uzura exista intotdeauna. ideea este sa nu lasam uzura sa afecteze negativ produsul finit.
sanatate multa si La multi ani!!!!!!!!!
_______________________________________
Tos MN80a full option
|
|
| |
|
| #139 |
cnc-3000AdministratorDin: neant
Postari: 808
|
|
Dupa ce am reusit sa rigidizez saniile am descoperit ca tot am probleme la debitat Studiind mai bine problema vad ca am un joc destul de mare in rulmentul din fata a axului principal, adica rulmentul de langa universal. Este un rulment normal radial cu bile tip 6207. Este atat de pacatos tipul acesta de rulment radial? Sau are de-a face cu firma producatoare? Trebuie sa recunosc ca l-am cumparat de la un magazin de piese auto fiind un rulment de fuzeta roata fata Dacia.
Ar mai fi banuiala ca joaca rulmentul in locasul din papusa fixa insa pana nu elimin banuiala legata de calitatea rulmentului nu vreau sa dau banii degeaba pe Loctite.
Daca are cineva rulmenti radiali la strung si cunoaste limitele in care se incadreaza jocul la acest tip de rulmenti, rog sa-mi spuna si mie pentru comparatie. Multumesc.
|
|
| |
|
| #140 |
|
|
In trista vreme cand eram posesor de Dacie, schimbam la rulmenti fata in draci.Rulmentii erau din start rebutati, sau de calitate inferioara.Pot sa zic ca erau perioade in care schimbam si cate o pereche la 2000 de km.Cu asta cred ca am spus totul...Noroc ca eram plind de pasiune si entuziasm, pt un tanar de 18 ani, sa ai o masina era un vis implinit.
Incercati sa folositi rulmenti produsi de o firma mai cu pedigree.Prima cauza e calitatea rulmentului, putin probabil sa fie vb de joc intre rulment si corpul papusii fixe.
|
|
| |
|
